Copyright Policy

Imagini love animate miscatoare/ animated love images

Ursuleti GIF ,bears GIF


Trandafir gif ,rose gif

Trandafir gif ,rose gif



Rosa L. (Trandafir) este un gen de plante perene ornamentale din familia Rosaceae, originar din regiunile continentale și subtropicale ale emisferei nordice, cuprinzând peste 200 de specii de arbuști erecți, deseori spinoși.
Planta tipică are tulpina spinoasă și fructul ca măceșele trandafirului sălbatic, „Rosa canina” care crește sub formă de tufișuri în regiunile aride, cu soluri calcaroase.

Tulpina, poate fi cățărătoare sau târâtoare, de înălțime variabilă în funcție de soi (0.5 – 4 m).
Frunzele alterne, imparipenat-compuse, (cu peste 11 foliole, rar simple), însoțite de stipele, pot fi caduce sau persistente.
Florile cu 5 petale, 5 sepale și număr mare de stamine și stile, pot fi solitare, pauciforme, umbeliforme sau dispuse în raceme umbeliforme, de diverse culori (albe, galbene, roz, roșii, etc).
Fructul este cărnos, iar receptaculul, sferic sau urceolat, cu numeroase ovare, stilul cu stigmatul capitat.

Ca plante ornamentale, se folosesc în parcuri și grădini (ca exemplare izolate sau grupate), având o deosebită valoare decorativă. Ca flori tăiate se pot folosi în aranjamente florale și în arta buchetieră, fiind foarte apreciate pentru colorit și parfum. Se întrebuințează și pentru extragerea uleiurilor eterice din petale.
Cuprinde peste 200 specii:
Rosa acicularis Lindl.
Rosa x alba L.
Rosa arvensis Huds.
Rosa banksiae Ait.
Rosa canina L.
Rosa centifolia L.
Rosa chinensis Jacq.
Rosa cinnamomea L.
Rosa damascena Mill.
Rosa eglanteria L.
Rosa foetida Herrm.
Rosa gallica L.
Rosa multiflora Thumb.
Rosa odorata Andrews.
Rosa rugosa Thumb.
Rosa tomentosa Smith.

Tag: images gif rose ,hello ,imagini miscatoare trandafiri ,gif,animated gif,imagini frumoase descarcare gratis,


imagini gif love ,images gif animated love girl

Iguana verde,scufita rosie,fata orientala,Oriental girl,poze gif animated


Parfum love gif,l eau de parfum victorias secret beauty,images gif parfum,


imagini miscatoare gif love,degete desenate



Șopârlă


Nume dat mai multor specii de reptile din ordinul saurienilor, cu pielea verde-cenușie sau pestriță, cu capul și abdomenul acoperite cu plăci cornoase, cu corpul aproape cilindric, sprijinit pe patru picioare scurte, îndreptate în afară, cu coada lungă, subțiată spre vârf, regenerabilă.
Are o piele cărnoasă, îngroșată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejați de o membrană subțire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel și mirosul

Imagini sclipitoare miscatoare gif ,images gif animated love beautiful,

Doua inimi,doi trandafiri si o luna..

doua inimi ,luna,iubire dragoste


Dragostea intre doua lebede ,clar de luna

months swans,lebede,luna

Trandafir alb si rosu ,inima sclipitoare,Ziua de nastere


Trandafir alb si rosu ,inima sclipitoare,Ziua de nastere


Lebedele (Cygnus) sunt un gen de păsări acvatice mari, aparținând familiei anatidae. Pot fi recunoscute după gâtul curbat (au cel mai mare număr de vertebre cervicale dintre toate vertebratele) și după penajul alb (sau negru pentru unele specii). În România sunt întâlnite 4 specii: lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), lebăda de vară sau lebăda cucuiată (Cygnus olor) și lebăda mică (Cygnus columbianus); în grădinile zoologice de la noi este des întâlnită lebăda neagră (Cygnus atratus).

În emisfera nordică, penajul speciilor de lebede este de culoare albă pură (cu excepția notabilă a Cygnus atratus din Austria care este complet gri închis, dar care este o varietate adoptată local a lebedei negre australiene), dar speciile emisferei sudice au colorație mixtă, alb și negru. Spre exemplu, lebăda australiană cunoscută sub numele popular de lebăda neagră (Cygnus atratus) este complet neagră cu excepția unor pene albe de pe aripile sale, respectiv în America de Sud, există o specie numită lebăda cu spatele negru (Cygnus melancoryphus) care are gâtul negru.
Picioarele tuturor varietăților sunt de culoare gri închis, cu excepția a două specii din America de Sud care sunt roz. Culorile ciocurilor variază între galben închis intens, chiar roșu, până la negru. Astfel patru specii subarctice au ciocuri negre cu diferite cantități de galben, în timp ce lebăda mută și cea cu gât negru au ciocurile de culoare roșie având fiecare câte o excrescență la bază.

Corpul lebedei este alcătuit din cap, trunchi și membre. Capul are 2 ochi cu 3 pleoape, un cioc cu 2 nări și 2 urechi fără pavilioane. Trunchiul se termină cu o coadă cu pene lungi și tari. Membrele anterioare (aripile) servesc la zbor, iar cele posterioare (picioarele) sunt adaptate la mers și sunt acoperite cu o piele solzoasă, ceea ce arată înrudirea lor cu reptilele. Ele sunt scurte și au degete cu gheare: 3 degete îndreptate înainte și unul înapoi.
Lebedele se hrănesc cu plante, alge, iarbă, rădăcini, dar, uneori, mănâncă și viețuitoare acvatice mici. Majoritatea păsărilor nu au dinți, dar lebedele au ciocul zimțat, cu mici colțișori ascuțiți, cu ajutorul cărora prind hrana.

Respirația este pulmonară; plămânii sunt în legătură cu 9 saci aerieni.
Circulația este dublă și completă. Inima are 4 camere : 2 atrii și 2 ventricule.

Poze pisic catel si Licorni

Doi prieteni de nedespartit,catelu si pisicu,pestisorii spectatori


Doi licorni ,cal cu corn in frunte

Licorn


Calul (Equus caballus) este un mamifer erbivor copitat de mărime considerabilă, fiind una dintre cele șapte specii moderne ale genului Equus.
Anatomia cailor le permite să se folosească de viteză pentru a scăpa de prădători și au un bine dezvoltat simț al echilibrului și instinctul de a lupta sau a fugi. Legat de această necesitate de a scăpa de prădători în sălbăticie este o trasatură neobișnuită: caii sunt capabili de a dormi, atât în ​​picioare și culcat. Cai femele, numite iepe, transporta puii lor timp de aproximativ 11 luni, și un cal tanăr, numit mânz poate sta și a alerga la scurt timp după naștere. Cei mai mulți cai domestici încep pregătirea cu șa sau ham la vârste cuprinse între doi și patru ani. Ei devin adulți la vârsta de cinci ani, si au o durata de viata medie între 25 și 30 de ani.
Calul domestic este un mamifer ce face parte din ordinul Perissodactylia, Familia Ecvideelor. Corpul este zvelt, iar gâtul este puternic și poartă o coamă. Trunchiul, cu piept lat, se sprijină pe patru membre lungi, musculoase, puternice, terminate cu câte un deget învelit în copită. Incisivii sunt îndreptați oblic înainte. Deoarece se tocesc, pe suprafața incisivilor apar ornamentații, după care se apreciază vârsta animalului. Caninii sunt mici. Între canini și premolari se afla bara cornoasă. Măselele sunt late, cu creste de smalț. Este folosit pentru călărie, dresaj (cai) și consum de carne. Conform ultimelor cercetări, se pare că domesticirea cailor s-a petrecut acum circa 6.000 ani, într-un vast perimetru care cuprinde astăzi stepele ierboase din Ucraina, sud-estul Rusiei și vestul Kazahstanului.[2]
Rasele de cai sunt împărțite în trei categorii în funcție de temperament: cai cu „sânge fierbinte” cu viteză și rezistență la oboseală; cu „sânge rece”, cai folosiți pentru munca grea și anevoioasă; și cu „sânge cald”, care au ieșit din încrucișări între cai cu sânge fierbinte și sânge rece, având ca scop creearea unor anumite rase pentru călărit, în special în Europa. În prezent, sunt mai mult de 300 de rase de cai în lume, utilizați pentru diferite activități.
Cai și oamenii participă într-o mare varietate de competiții sportive și alte preocupări, precum și în domenii de muncă, cum ar fi poliția călare, agricultură, divertisment, și terapie. Caii au fost folosiți de-a lungul timpului în războaie, din care o mare varietate de tehnici de dresaj și călărit au fost dezvoltate, folosind mai multe feluri de echipamente și metode de control. Multe produse sunt derivate din cai, cum ar fi carnea, laptele, pielea, părul, oasele, și a produselor farmaceutice extrase din urina iepelor gestante. Oamenii oferi cailor domestici alimente, apă și adăpost, precum și atenție de la specialiști cum ar fi medici veterinari și potcovari.

Tag: descarca gratis poze catei ,imagini cai miscatoare ,imagini poze pisici miscatoare ,gif images cat,cal gif,

Images gif tea,imagini miscatoare gif frumoase ceai

La un ceai ..

tea,ceai



tea,ceai

Murmurul apei

aqua animated images,poza miscatoare


Deși ceaiul e cunoscut și folosit de oameni de mii de ani, cultivarea lui n-ar fi început decât prin anul 350 î.Hr, în China și prin anul 700 al erei noastre în Japonia. În Asia a fost vreme îndelungată considerat mai mult o plantă medicinală decât o băutură. În textele europene apare în 1559, la

Pasari,leu,lion liliac bat gif miscatoare

Vrabie,sparrow
vrabie sparrow
Leu,Lion
leu lion
Vultur,Eagle
vultur eagle apa
Liliac miscator animat gif,bat gif
летучая мышь,liliac,bat



Liliacul
Savantul italian Lazzaro Spallanzane,in vara anului 1973,a batut de sute de ori drumul spre clopotnita catedralei din Padova pentru a face o extrem de interesanta experienta cu liliecii ce atirnau chiorchine prafuite ale ultimii bolti. Intii a intins numeroase fire subtiri intre tavan si podea, apoi a luat citiva lilieci,le-a aplicat ceara pe ochi, dupa care lea dat drumul. A doua zi a prins liliecii cu lentile de ceara si, spre surprinderea sa, a constatat ca stomacul lor era plin de tintari. Deci aceste animale nu aveau nevoie de ochi pentru a vina. Spallanzane a tras concluzia ca liliecii sint inzestrati cu un al saselea simt, necunoscut, care le permite sa se orienteze in zbor.
Cu totul intimplator, in anul 1912, Maxim, inventatorul mitralierii cu incarcator automat, a e,is ipoteza ca liliecii se orienteaza cu ajutorul ecoului produs de zgomotul propriilor aripi, propunindu-si sa construiasca pe acest principiu un aparat destinat sa avertizeze navele de apropierea aiesbergurilor.
Olandezul S.Dirjkgraaf, in anul 1940, si rusul A.Kuziakin, in anul 1946, au demonstrat clar ca organele de pipait nu joaca nici un rol in orientarea liliecilor, pulverizind si ipoteza care rezistase un veac si jumatate. Savantii americani D.Griffin si R.Galambos au reusit sa dea explicatie reala a orientarii liliecilor. Apropiindu-i de un aparat pentru detectarea ultrasunetelor, au constatat ca liliecii emit o multime de strigate, imperceptibile pentru urechea omeneasca. Ei au reusit sa descopere si sa studieze proprietatile fizice ale strigatelor liliecilor. Introducindule in urechi electrozi speciali, ei au stabilit totodata si frecventa sunetelor percepute de auzul acestora.
Iata deci ca progresul stiintei si tehnicii a permis formularea explicatiei uneia dintre  cele mai tulburatoare taine ale naturii.
Se stie ca din punct de vedere fizic, sunetul este o miscare vibratorie, propagindu-se sub forma de unde intr-un mediu elastic.
Frecventa sunetului(deci inaltimea sa) depinde de numarul de vibratii efectuate intr-o secunda.Urechile noastre percep vibratii aeriene de la 16 pina la 20 de mii de Herti. Sunetele cu frecventa mai mare de 20 de mii de herti, imperceptibile pentru om, se numesc ultrasunete si pot demonstrate foarte usor cu ajutorul unei lame de coart pusa sub tensiune si introdusa in apa. Noi nu auzim zgomotul lamei de coart, dar vedem rezultatele vibratiilor sale sub forma unor virtejuri si chiar tisnituri de apa. Cu ajutorul cuartului, putem obtine vibratii pina la un miliard de herti.
Lliliecii, asa dar, folosesc ultrasunetele pentru orientarea lor. Ultrasunetele sunt produse de vibratiile corzilor vocale. Prin structura lui, laringele seamana cu un fluier. Aerul expirat din plamini, eliminindu-se cu mare viteza prin el, da nastere unui suerat cu o frecventa de 30 000 - 150 000 herti, neperceputa de urechea noastra. Presiunea aerului care trece prin laringele unui liliac este de doua ori mai mare decit a unei locomotive cu vapori, ceea ce pentru un animal atit de mic e o performanta remarcabila.
In laringele animalului iau nastere 5 - 200 de vibratii sonore de inalta frecventa (inpulsuri ultra sonore), care nu dureaza fiecare decit 2 - 5 miimi de secunda, de obicei, deci semnalul este foarte scurt. Acesta constituie un factor fizic foarte important: doar el poate asigura o inalta precizie ghidajului ultrasonic.
Dintr-un obstacol situat la 17m, sunetele emise se intorc la liliac in circa 0,1 sec. Daca durata semnalului sonor depaseste 0,1 sec, ecoul reflectat de obstacole situate la mai putin de 17 m este receptat de urechea animalului, in acelasi timp cu sunetul ce ia dat nastere.
Dar, dupa intervalul de timp ce separa sfirsitul semnalului emis de primele sunete, de ecou, liliacul isi face o idee despre distanta care il desparte de obiectul care a reflectat ultrasunetul, iata motivu pentru care impulsul sonor este asa scurt.
S-a constatat ca un liliac cu cit se aproprie de un obstacol, cu atit sporeste numarul strigatelor. In zbor normal, faringele animalului nu emite decit 8 -10 semnale pe secunda. Dar este indeajuns ca animalul sa fie reperat prezenta unui vinat, pentru ca zborul lui sa se precipite si numarul semnalelor emise sa ajunga pina la 250 pe secunda. Aceasta este hirtuirea prazii prin regruparea coordonatelor. Aparatu de  ecolocatie  a liliacului functioneaza destul de simplu si ingenios. Animalul zboara cu botul deschis, astfel ca semnalele pe care le emite sunt radiate intr-un con cu deschidere mai mare de 90 de garde.Liliacul se orinteaza prin compararea semnalelor receptionate de urechile lui, care ramin ridicate in tot timpul zborului, ca antene de receptie. Ca o confirmare a aceste presupuneri, se citeaza faptul ca, daca una din urechile liliacului este impiedicata sa functioneze, animalul piered cu desavirsire capacitatea de a se orienta.
Daca radarul ramine un admirabil detector pentru distante mari, locatorul liliecilor pe baza de ecou, ramine mijlocul ideal pentru distante mici.       

Pisici care vorbesc animate

Ma numesc Suzy

Pisici miscatori,gif
  cat,pisica frumoasa animata

Trandafirul ne vorbeste discret despre iubire, intr-o limba cunoscuta numai de inima.


pisica frummoasa,cat

Doi pisici vorbareti

Doi pisici frumosi,cat


Prejudecata legată de pisici planează asupra solitarității sale, fiind un animal nesociabil. Acest concept este înlăturat de un studiu efectuat în anii '70 de către David MacDonald, cercetător la Universitatea Oxford din Marea Britanie. Studiul a indicat faptul că o femelă este mai predispusă să stea cu o felină înrudită decât cu o alta din altă linie. Cercetătorul Randall Wolfe susține că acest lucru nu se manifestă și către partea masculină, indiferent de proveniența genetică a acestora.

Câteodată pisicile care împart același mediu de viață pot să se lupte, fiind o modalitate de demonstrare a abilităților; poate fi totodată o joacă inofensivă. De asemenea, este și modul stabilirii unei ierarhii într-un grup de pisici sau o cale de atenționare a unei feline când încalcă o regulă a grupului. Pentru a fi despărțite, pisicilor trebuie să li se atragă atenția. Imediat ce s-au despărțit, acestea trebuie separate în încăperi separate, până când nu mai au tendința de a se lupta. Niciodată stăpânul nu intervine fizic în lupta lor, deoarece acesta poate fi zgâriat sau mușcat serios.

Pisicile au nevoie să zgârie, fiind procesul prin care se îndepărtează straturile inutile ale țesutului cornos care constituie ghearele. Prin întindere se exersează mușchii, încheieturile și tendoanele.
Dacă pisica zgârie mobila din casă, înseamnă că are nevoie de o suprafață pe care să își ascută ghearele. Pentru a elimina această problemă, stăpânii pot achiziționa suprafețe de ascuțit ghearele, poziționându-le în locuri cu cel mai mare interes pentru pisici.
Pisicile stresate sau bolnave pot zgâria sau mușca oamenii, comportament care poate apărea când pisica nu are chef de alintări și mângâieri, mai ales pe burtă. Mâna nu trebuie retrasă brusc din ghearele sau dinții pisicii, provocându-se astfel rănile mai grave. Pisica nu trebuie scuturată, lovită sau pălmuită, deoarece ea nu va înțelege de ce este bătută, ci doar că oamenii pe care îi iubește o lovesc din motive necunoscute.

Părul pisicii este alcătuit din fire lungi care poartă „desenul” (pete, dungi etc.), la baza cărora se găsesc fire mai scurte și în final, puful, toate acestea asigurând o bună izolație a corpului.

Auzul pisicii este foarte sensibil la frecvențele înalte, mergând până la 30 000 Hz, în timp ce urechea umană este limitată la 20 000 Hz. Datorită celor 27 de mușchi care îl controlează, pavilionul fiecărei urechi poate pivota în mod independent, pentru a localiza originea unui zgomot și distanța de la care acesta provine.

Văzul Este simțul său principal. Câmpul vizual al pisicii este, ca și auzul, mult mai larg : 187° (față de 125° pentru oameni), ceea ce nu reprezintă nici pe departe un record în lumea animală. Intensitatea luminii influențează forma pupilei: de la o simplă linie dreaptă în lumină, aceasta se dilată într-un cerc perfect în condiții de semiîntuneric. Contrar unei credințe răspândite, pisica este incapabilă de a vedea în întuneric deplin, totuși vede mult mai bine decât oamenii în timpul nopții. Aspectul fosforescent al ochilor săi pe un întuneric relativ se datorează unui strat de celule ale retinei, numite tapetum lucidum, care acționează ca o oglindă și reflectă lumina, care trece prin retină o a doua oară, dublând astfel acuitatea vizuală a acesteia în întuneric.
În schimb, pisica nu percepe culorile sau mișcarea la fel ca noi: se pare (deși acest aspect este încă în discuție) că ea nu percepe culoarea roșie și că în general, nu prea distinge detaliile. Un obiect în mișcare (ca de exemplu o pradă), îi apare mult mai clar decât un obiect static.
O particularitate a ochiului pisicii este că este protejat, pe lângă pleoapele inferioară și superioară, de o a treia pleoapă, membranoasă, care se închide dinspre colțul interior al ochiului către exterior. Frecvent, dacă această membrană este vizibilă, este un semn de suferință al pisicii (tulburări digestive, cel mai des prezența paraziților sau enterită).

Simțul mirosului la pisică este de patru ori mai dezvoltat decât al omului[necesită citare] și are o importanță majoră în viața socială a felinei, în delimitarea teritoriului. De altfel, mirosul este mijlocul de a verifica dacă hrana nu îi este alterată sau otrăvită. Pisica are douăzeci de milioane de terminații nervoase olfactive, față de doar cinci milioane la om.

Simțul gustului este dezvoltat la pisică, totuși mai slab decât la om: 2 000 de papile gustative înseamnă de 4,5 ori mai puțin față de cele 9 000 la om. Spre deosebire de câine, gustul pisicii este situat la extremitatea limbii, fapt care îi permite să guste fără să înghită. Sensibilă la gustul amar, acru sau sărat, ea nu simte gustul dulce.

De asemeni bine dezvoltat, simțul tactil permite pisicii să-și utilizeze mustățile pentru a evita obstacolele în întuneric total, prin detecția variațiilor de presiune a aerului. Tot mustățile îi permit să simtă și dimensiunile spațiului traversat. Pernițele labelor sunt foarte sensibile la vibrații, iar în pielea pisicii se găsesc celule tactile extrem de

Pisica doarme în medie 15-18 ore pe zi, fiind activă doar circa 6-9 ore, mai ales o parte din timpul nopții, perioadă propice vânătorii. Ea este deseori folosită în cadrul experiențelor asupra ciclului somnului. Conform unor studii, pisica este animalul cu cea mai mare proporție de faze de somn paradoxal în timpul cărora ea visează. În acest timp, s-a constatat o activitate electrică foarte intensă a creierului, ochilor și mușchilor.


Animale animate,raţe,zburătoare,girafă,lup,iarnă

girafe giraffe
Girafe animate gif
iarna fulgi lup vultur snow
Iarna fulgi lup vultur snow
gaste geese,rate
Gâste geese,raţe


1. Girafele - singurele animale care nu pot căsca. Practic, toate animalele cu sânge cald și sânge rece periodic deschid gura lor pentru a obţine suficient oxigen - (păsări, pești și mamifere).Un om, în medie cască în viața sa ,aproximativ 250 de mii de ori. Dar girafa,nu cască niciodata în viaţa sa.Sau cel puţin nu sa constatat acest lucru de către oamenii de ştiinţă în toată istoria cercetării animalelor cu gâtul lung.

Animale salbatice animate Vultur Rate Leopard gif


Vulturvultur eagle орел
Leopar
leopard
Rate
rate zburatoare duck

Rața este numele atribuit unei varietăți de specii din familia Anatidae. Sunt păsări de apă, mai mici decât rudele lor, lebedele și gâștele și pot fi găsite atât în apa dulce cât și în cea sărată.
Majoritatea rațelor au un cioc lung și lat, folosit la săpat. Rațele au un meniu divers; pot consuma ierburi, plante acvatice, pești, insecte, amfibieni mici, viermi și moluște mici.
Multe rațe nu pot zbura în timpul năpârlirii. În timpul năpârlirii, se retrag în medii protejate, unde există destulă hrană pentru ele. De obicei, năpârlirea are loc înaintea începerii migrației.

Specii de rațe și hrănirea
Rațele scufundătoare (Aythyinae) și rațele marine se hrănesc sub apă. Pentru a se scufunda mai ușor, ele sunt mai grele decât celelalte rase de rațe, chiar dacă le este mai dificil să zboare.
Rațele din subfamilia Anatinae (rasă care cuprinde și rața de curte) se hrănesc la suprafața deși pot prinde și alte vietăți subacvatice, atâta timp cât pot ajunge cu gâtul la ele, fără să se scufunde complet. [1]
Chiar dacă au ciocul mic, unele rațe mai specializate pot înghiți și pești mari.

Rațele sunt adesea pradă a altor animale. Cel mai vulnerabile sunt rațele tinere și bobocii, pentru că au dificultăți mai mari în a zbura și a se apăra. Rațele cad pradă mai multor alte rase de animale, ca de exemplu șerpii, crocodilii și ulii. Rațele femele care clocesc pot fi prinse de o varietate de specii de animale de pădure, cum ar fi vulpea sau lupul. În zbor, rațele nu au aproape niciun prădător, în afară de om și, eventual, de șoimul pelegrin, care își folosește agilitatea pentru a prinde rațele în zbor.
Rațele adulte sunt bune zburătoare; cu toate acestea rațele care stau pe apă pot fi prinse de prădătorii marini.

Caine Tigru si Lup miscatoare

Rottweilerrotveler,rottweiler
Tigru
tigru tiger тигр
Lup gif
lup wolf волк



Ca si la pisica de casa ,dungile de pe blana tigrului se vad si pe pielea lui.
Chiar daca tigrul va fi tuns ,el va ramane vargat.
Spre deosebire de  alte specii de pisici mari,tigrii sunt buni innotatori.
Ei iubesc sa faca baie si sa se joace in apa cand sunt mici.Ajungand maturi ,tigrii pot innota si kilometri pentru a vana sau a trece un rau ,a fost un caz cand un tigru intr-o zi a inotat 30 km.
Tigri sunt cele mai mari pisici ,dar au si ele subspeciile lor.
Cea mai mare subspecie de tigru este tigru siberian,cu o lungime de 3.2 m si greutatea 300 kg si mai mult.
Cea mai mica subspecie de tigru are lungimea de 2 metri si o greutate de 100 kg.
Femelele tigru se imperecheaza cateva zile pe an.Sarcina dureaza 3 luni de zile,apoi apar doi sau 3 pui de tigru.
In prima saptamana pui de tigru dupa nastere, ei stau cu ochii inchisi.Aproximativ jumate din puii de tigru nu ajung la maturitate.
Tigrii prefera sa vaneze prada de marime mare din ambuscada.
Daca ne uitam la tigru ,sansa ca el sa atace este redusa fiindca a pierdut elementul de surprindere.
In unile locuri in padurile din India ,oamenii au masca ce o poarta pe occiput ,pentru a se apara de atacurile tigrilor din spate.
De obicei tigrii nu ataca oamenii,dar exista sansa de a fi atacati daca vor fi deranjati sau provocati.Majoritatea cazurilor tigrilor care ataca oamenii se intampla din cauza neajunsului hranei pe teritoriul in care locuiesc acei tigri.

Lumanare ce arde in apa

Lumanarea ce arde apa

Avem nevoie de cateva poze.

Lumanarea,

Si apa,
Incepem:
Vom schimba putin culoarea pozei
Image- adjustments- hue/saturation ,cu setarile ca in poza
ok
In aceasta poza trebuie sa stergem para focului
Pentru asta ne va ajuta Clone stamp tools,dupa necesitate si cu spot healing brush tool


Decupam ceara si schimbam putin luminozitatea
image-adjustments-curves (Sau ctrl+m)
Acum trecem la apa
Decupam apa in forma de flacara lumanarii
Dezactivam vizibilitatea layer-elor in afara de layer cu apa
In meniul CHANEL dublam layer-ul RED
Ne asiguram ca copya RED  e selectat
Brush tool -mode/overlay
Vom vopsi apa  in negru
Ne intoarcem la layers click stanga pe layer cu apa
Select -load selection -chanel/red copy -ok
Adaugam maska vector pentru a ascunde fundalul
Apoi Ctrl+i pentru a inversa maska
Mai folosim erase tools cu opacity ,pentru a ajunge la rezultatul dorit
Poza lumanare ce arde in apa final